marți, 27 martie 2012

Una calda, una rece

Am strans de gat dorintele si am uitat de ele in "netimp"
  le-am spanzurat de o parte din mine pe care am rupt-o 
  ... nu stiu cand...
Dar continui sa ma simt ca-ntr-un cosmar,
cand imi pierd glasul si nu pot nici umbla.
Ca in visele in care zbor fara aripi si-mi este teama de inaltime.
Teribil de teama mi-e si sa renunt la: "dar totusi, inca pot spera..."

In fond, la ce sa spere un suflet ca al meu?
... la o mana calda si una rece, la o tabla de sah
          in culori de vara - iar eu sa fiu nebunul?
Si mainile sa ma conduca la nebunii negre si albe
         una calda, una rece.


Acum, cand doar creieru-mi mai functioneaza,
    m-as lasa manipulata - de nevoia de vara,
       nevoia de mine... si de pionii gandului
   - Nevoia, nevoia de a muri azi si de a trai maine,
    fara sperante aruncate in carnea trupului-


Caci vreau sa traiesc doua zile intr-un apus si jumatate
    Una calda, una rece
Cand orele de foc topesc gheata minutelor
       Si incepe sa ploua incet
        pretutindeni.

4 comentarii:

  1. Oh, dulci poezii fără rimă, mi-au plăcut mereu că le pot citi ca un monolog, dar cu un ritm.
    Frumos lucrat, fantomă inocentă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Merci de apreciere, Mihnea. Si mie imi plac mult poeziile fara rima, pot vorbi mai usor in ele.

      Ștergere