Ce se intampla la varsta asta?

  Ce simti? Esti fericit? Crezi ca lumea e a ta? Poti face abstractie de tot pentru a ajunge sa crezi asta?


  Esti nelinistit, tremuri de placere prin simplul fapt ca iti folosesti imaginatia si altfel decat o faceai inainte. Vibrezi! Si suferi, dar suferi sperand si asta schimba complet situatia, nu ai nevoie de multe pentru a te considera fericit. Te multumesti cu putin, dar acel putin te reprezinta. De acel putin esti mandru si pentru tine este mai mult decat "putin". Chiar si asa, vrei Universul, il vrei sa fie al tau, vrei sa il stii al tau, sa il plimbi intre degete si sa te joci cu el.
  Simti ca esti neinteles, ca fiind unic, doar tu te poti intelege. Altii iti spun ca nu gandesti logic, ca te lasi condus de impulsul varstei. Dar ei nu vor sa inteleaga ca tu ai logica ta, te vor sa fi ca ei, sa actionezi ca ei. Este asa greu sa isi dea seama ca esti "tu"? Ca esti special? Ca esti tanar?
  Dar tie nu iti pasa prea mult ce gandesc altii. Nu acum! Te inchizi in tine si vezi lumea toata, iti vezi viitorul si te pierzi in prezent. Uiti de realitate. Uiti ca viata e grea. Simti ca pentru tine va fi "altfel", crezi in tine si cresti, crezi in tine si traiesti. Doar de la varsta asta poti spune ca traiesti cu adevarat. Doar de acum te poti face auzit, doar de acum incepi sa simti. Si simti mai mult decat oricine altcineva, decat oricine care crede ca iti este superior, doar fiindca este mai mare decat tine.
  Iti dai seama ca lumea nu se invarte in jurul tau. Asa ca incepi tu sa te invarti in jurul ei. Intr-o clipa, vrei sa o cunosti in intregime, sa stii in sfarsit in ce lume ai trait pana acum. Crezi ca nu iti ajunge doar o viata pentru a face tot ce vrei, desi vrei doar sa fi fericit, sa te stii viu, mai viu decat ai fost inainte. Vrei sa fi viata insasi! 
  Ce se intampla cu adevarat la varsta asta? Acum, cand afli si tu ce inseamna prima dezamagire, prima dintre toate? Esti confuz, vrei sa experimentezi, vrei sa traiesti tot ce se poate trai. Incepi sa prinzi drag chiar si de tristete, pentru ca te maturizeaza, te mai aduce uneori cu picioarele pe pamant, desi capul iti ramane nori. 
  Ce se intampla acum, cand nu mai esti un copil, desi ceilalti te vad tot asa? Ce se intampla acum, cand ai gasit in sfarsit libertatea?
  Esti fericit?
  Totul s-a schimbat pentru tine, ai ajuns intr-o alta dimensiune. Inainte     ti-ai creat vise, acum ai curajul sa le realizezi. Ai curajul sa risti si sa-ti fie spulberate iluzii. Ai forta sa continui si sa pierzi in continuare. 
  Ramai pentru prima data fara cuvinte, pierdut in privirea persoanei din fata ta. In fata acelei persoane, care intr-o secunda a devenit mai importanta decat ai fi crezut vreodata. Dar la varsta asta nu mai ai nevoie de cuvinte, cand privirea vorbeste in locul tau.