Lumi de vise

  Nebunule, te otravesti zi de zi cu veninul propriu, ti-l injectezi cu ganduri negre, apoi bei apa pentru a nu muri de atata amar. Inchide-ti ochii, apoi adu iar lumina in fiinta ta, calca in picioare tot ce te poate dobori. Incearca sa ajungi sus, mai sus decat susul pe care-l poti vedea lovit pe pamant, zboara pana acolo unde josus a ramas doar o legenda, fa-ti lumea ta acolo, printre ingerii tai!
  Iar acum, culca-te, om macinat de tine insuti. Caci nici in somn mintea ta nu doarme. Iubeste in vise, daca atunci cand esti treaz visele tin locul iubirii. Si nu plange, doar suspina, cand simti ca nu mai poti, apoi culca-te iar. Culca-te mereu, si nu te gandi ca odata coasa cea neagra o sa-ti lege pleoapele de ochi si nu o sa te mai trezesti.
  Reinvie, cat inca mai esti viu. Nimanui nu-i place sa fie un cadavru ce traieste in mormantul propriului gand.